Informații utile despre Rezonanța Magnetică Mamară: De ce? La cine? În ce condiții se efectuează? Ce așteptări trebuie să am de la un RMN mamar?

În completarea clipului de prezentare de mai sus, sunt câteva lucruri importante și bine de știut de către orice pacientă care dorește să facă sau a primit o indicație de RMN mamar:

  1. Perioada optimă pentru examinare la femeile care au încă menstruație este între ziua 7 a ciclului până în maxim ziua 14. O investigație efectuată în afara acestui interval este mai susceptibilă la a arăta în mod exagerat sau fals suspect potențialele leziuni mamare.
  1. RMN-ul mamar necesită administrarea de substanță de contrast intravenos, de aceea este bine să verificați funcția renală prin două analize simple de sânge: ureea și creatinina, înainte de prezentarea la programarea propriu-zisă. De altfel, aceste analize sunt solicitate în toate serviciile de radiologie înainte de administrarea de contrast intravenos.
  1. RMN-ul mamar este cel mai frecvent o investigație de linie trei, adică vine în completarea unei mamografii și/sau ecografii prealabile. Pentru un diagnostic fiabil este deosebit de important să prezentați serviciului de Rezonanță magnetică unde alegeți să faceți examinarea toate documentele medicale anterioare, aici incluzând în primul rând mamografiile originale și rezultatul ultimei ecografii mamare. De asemeni, se adaugă orice altă informație/analiză de sânge sau istoric medical legat de o posibilă afecțiune a sânului.
  1. RMN-ul mamar este la ora actuală cea mai avansată tehnică de explorare imagistică a sânului, iar atunci când informația obținută prin RMN este corelată și comparată cu examenul clinic, istoricul personal și mai ales mamografii/ecografii anterioare, acuratețea diagnosticului poate fi de 100%.
  1. La pacientele care sunt deja diagnosticate cu un nodul suspect sau canceros, RMN-ul mamar este metoda care indică cu fiabilitate crescută amploarea actului chirurgical – astfel metoda poate scuti pacienta de o operatie radicală, sau poate indica necesitatea unei mastectomii.
    Frecvent se întâmplă ca RMN-ul să indice existența unei leziuni suplimentare, fie în acelasi sân, fie contralateral, leziune care din cauza dimensiunilor mici sau secundar unor particularități de structură este într-un prim timp nedetectabilă mamografic sau/și ecografic.
    În anumite circumstanțe, rezonanța magnetică este folosită și în aprecierea răspunsului la tratamentele oncologice preoperatorii și de asemeni în monitorizarea sânului operat.
  1. O altă categorie de paciente care beneficiază în mod particular de avantajele RMN-ului, sunt femeile cu implanturi mamare sau proteze siliconate, la care metoda diagnostichează corect potențialele rupturi sau complicații paraprotetice, iar pe de altă parte vizualizează optim țesutul mamar propriu al pacientei. Detecția mamografică și ecografică a unor eventuali noduli sau leziuni mamare la astfel de paciente este uneori îngreunată de existanța implantului propriu-zis.
  1. A treia categorie de paciente pentru care rezonanța magnetică aduce beneficii diagnostice surprinzătoare, este cea a femeilor cu mastoză fibro-chistică. Actualmente, mastopatia fibro-chistică afectează mai mult sau mai puțin aproape 80% din femei. La cel puțin o treime dintre acestea, boala este prezentă bilateral și difuz într-un grad destul de accentuat și poate ascunde în 2-3% din cazuri fie o leziune precanceroasă, fie chiar un mic neoplasm de multe ori în stadiu incipient. La aceste femei RMN-ul oferă echivalentul unei hărți a ambilor sâni – o hartă pe care, post-contrast, se “aprind” sau captează tocmai acele locusuri sau regiuni intramamare aflate la risc.
    Aceasta este o manieră simplistă de a descrie fenomenul, dar în rezumat, RMN-ul mamar ajută semnificativ în identificarea ultra-timpurie a leziunilor precanceroase sau a cancerelor mamare în stadiul 0/incipient, iar la pacientele cu sâni intens mastozici, de foarte multe ori aceste leziuni sunt invizibile mamografic și nebănuite, mascate la ecografie în multitudinea de formațiuni fibro-chistice care împânzesc sânii.
  1. Aspectele de achiziționare a imaginilor și de interpretare a RMN-ului mamar sunt mai puțin cunoscute publicului larg. Protocolul de examinare ales, tehnica de achiziție care necesită o antenă dedicată sânului și nu altei regiuni anatomice, precum și procesarea celor peste 3000 de imagini obținute în mod uzual printr-o astfel de investigație necesită rigurozitate, răbdare, experiență și o bună cunoaștere a cazului în sine.
    Abilitatea de a integra ceea ce arată RMN-ul în contextul tuturor celorlalte investigații efectuate, în special mamografiile și ecografiile anterioare, constituie secretul unui diagnostic performant.
  1. Un alt aspect important de știut este acela referitor la ecografia “second-look” sau “a doua citire” post-RMN. O astfel de indicație nu trebuie privită cu suspiciune sau anxietate – ea face parte în mod curent din protocolul standard de diagnostic senologic oriunde în lume. O captare problematică a produslui de contrast la RMN într-o anumită regiune/locus al sânului, unde mamografia sau ecografia nu a relevat inițial o modificare patologică, este în mod firesc urmată de o reverificare ecografică, și nu de multe ori avem surpriza, avizați fiind, să VEDEM totuși ceva și să hotărâm ce facem mai departe.
  1. RMN-ul mamar presupune ca timp de 25-30 de minute să stați nemișcată în interiorul unui tunel, în poziție de decubit ventral sau “pe abdomen” cu brațele flectate deasupra capului și cu fruntea pe antebrațe. Poziția nu este una incomodă, iar pentru pacientele cu teamă de spații închise este bine de știut că putem seta examinarea în așa fel încât capul să fie orientat spre gura de ieșire a tubului RMN. Produsul de contrast administrat intravenos este hipoalergenic și nu are efecte secundare asupra sănătății în condițiile unor rinichi sănătoși (fără insuficiență renală). De asemeni RMN-ul mamar nu iradiază pentru că nu folosește radiații X și astfel se poate repeta ori de câte ori este nevoie.

Contraindicațiile metodei sunt legate în primul rând de prezență unui stimulator cardiac (pacemaker), apoi în mod relativ de diferite proteze sau stenturi existente în organism. Medicul radiolog sau tehnicianul vă va informa dacă examinarea se poate sau nu efectua în condiții de maximă siguranță.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *