Leziunile de menisc

Anatomie

Meniscurile sunt nişte platouri de formă semicirculară, formate din fibrocartilaj rezistent, care acoperă suprafaţa articulară a tibiei. Ele acţionează ca nişte „amortizoare” aflate în interiorul genunchiului şi împiedică mişcările laterale ale femurului. Dacă suprafaţa superioară a tibiei este privită de sus, în interiorul articulaţiei deschise a genunchiului, se pot observa cu uşurinţă cele două meniscuri în forma literei  “C”.

Denumite după echivalentul grec al cuvântului „semicerc”, meniscurile sunt platouri de fibrocartilaj rezistent, situate deasupra suprafeţei articulare a tibiei, adâncind astfel depresiunea în care se articulează condilii femurali.

Rolul meniscurilor

Meniscurile au rol în absorbția șocurilor, stabilitatea și lubrefierea articulatiei, distribuirea uniformă a solicitării pe articulație, scăderea presiunii de contact de pe cartilajul articular.
La nivelul articulației femuro-tibiale, congruența suprafețelor articulare este sporită de prezența celor două meniscuri, intern și extern, care alături de capsula articulară, ligamentul încrucișat anterior, ligamentul încrucișat posterior, ligamentul colateral intern, ligamentul colateral extern, mușchii din jurul articulației oferă articulației stabilitate statică și dinamică.

Mecanismul leziunilor meniscale

Cel mai frecvent scenariu pentru o ruptură acută de menisc – durere de genunchi (gonalgia) apărută în urma unui traumatism, de obicei de energie medie (cel mai frecvent în context sportiv), care asociază eventual și blocaj în semiflexie (piciorul nu mai poate fi îndreptat) și creșterea în volum a genunchiului (hidrartroza – acumularea de lichid intraarticular în exces).

Pentru leziuni mai mici, durerea cronicizată, accentuată de încărcarea bruscă a genunchiului (de exemplu la coborârea scărilor) sau de pivotări, este fenomenul cel mai pregnant. Pot apărea pusee repetitive de hidrartroză („apă la genunchi”) sau alte semne ale unei inflamații cronice.


Rupturile de menisc sunt favorizate de traumatisme la nivelul genunchiului care asociază exercitarea forței în mai multe planuri concomitent (frecvent deflectare-rotație – adică pivotarea în timpul ridicării din poziția de genuflexiune), pentru că în general se asociază o forță care imobilizează meniscul pe platoul tibial cu alta care face ca femurul să îl rupă.
În afara traumatismelor legate de sport (cel mai frecvent întâlnite, traumatisme de energie medie în general), rupturile de menisc pot să apară și în cursul activităților banale, cotidiene (traumatisme de mică energie).
De asemenea, leziunile meniscale pot fi asociate cu alte tipuri de leziuni în entorse grave ale genunchiului (traumatisme de energie înaltă).

Simptome

Apariția unei rupturi de menisc poate fi însoțită de un zgomot, ca un „pocnet”. Majoritatea oamenilor se pot deplasa în continuare și pot păși pe genunchiul afectat, iar mulți atleți continuă să practice sport chiar și cu ruptură de menisc. În 2-3 zile însă, genunchiul se va rigidiza și se va umfla.
Simptomele cel mai des întâlnite în caz de ruptură de menisc sunt:
■ Durere;
■ Rigiditatea și umflarea genunchiului;
■ Blocarea genunchiului;
■ senzația de „cedare” sub greutate;
■ Imposibilitatea de a efectua întreaga gamă de mișcări cu genunchiul.
Fără tratament, partea de menisc ruptă se poate deplasa în interiorul articulației, iar acest lucru poate duce la blocarea genunchiului.

Diagnosticul leziunilor de menisc

Diagnosticul clinic se stabilește pe baza istoricului afecțiunii și a testelor clinice pe care le realizează medicul ortoped solicitând articulația genunchiului în anumite poziții specifice.
Diagnosticul imagistic se obține cel mai frecvent prin RMN (rezonanță magnetică nucleară – o metodă imagistică neinvazivă și neiradiantă care are o foarte bună specificitate pentru această patologie și este investigația de elecție) sau, mai rar, prin ecografie articulară.

Nu există semne radiologice sugestive pentru leziunea de menisc. De asemenea, acest tip de afecțiune nu se reflectă în modificarea analizelor sângelui.
O altă metodă de diagnostic este prin vizualizare directă, adică prin artroscopie exploratorie. Aceasta este însă o intervenție chirurgicală care presupune anestezie rahidiană. Avantajul este că o dată identificată leziunea, aceasta poate fi și rezolvată în aceeași etapă.

Tratament

Cel mai eficient tratament este cel operator, deoarece nu ne putem baza pe o vindecare spontană, iar ruptura de menisc grăbeşte instalarea procesului degenerativ al genunchiului (gonartroza). Modul de tratament diferă în funcţie de tipul, localizarea şi gradul de extensie al rupturii, vârsta şi nivelul de activitate al pacientului, dar și de perioada de timp care a trecut de la incident.
Opţiunile terapeutice includ:
■ tratamentul nechirurgical, constând în repaus, aplicarea de gheaţă local, menţinerea piciorului în poziţie ridicată şi terapie fizicală,
■ repararea prin intervenţia chirurgicală,
■ îndepărtarea chirurgicală a porţiunii rupte (meniscectomie parţială) ori îndepărtarea chirurgicală a întregului menisc (meniscectomie totală).

Ortopezii efectuează operaţia asupra meniscului prin artroscopie, o procedură folosită iniţial pentru examinarea şi apoi repararea intraarticulară, introducând printr-o incizie, în apropierea articulaţiei, a unui tub subţire (artroscop) ce conţine o cameră video şi lumină. Instrumentele chirurgicale sunt introduse prin altă mică incizie periarticulară.


Artroscopia este un examen paraclinic, şi de asemenea este o intervenţie chirurgicală miniinvazivă, care permite tratarea problemelor articulare precum îndepărtarea fragmentelor intraarticulare (fragmente osoase, depuneri de calciu sau pinteni osoşi), repararea sau excizia părţilor moi ale articulaţiei (ligamente, tendoane, cartilagii), ligamentoplastia, precum şi excizia cicatricelor sau a sinovialei inflamate. Leziunile articulare complexe vor fi remediate prin combinarea artroscopiei cu intervenţia chirurgicală.

Recuperarea și prognosticul

Postoperator se așteaptă recuperarea completă a articulației, în condițiile în care numai meniscul este lezat.
după meniscectomia parțială/ subtotală/ totală
Postoperator se permite imediat sprijinul complet pe membrul operat, dacă s-a practicat doar meniscectomia parțială și restul structurilor sunt indemne. Dacă persistă un grad de disconfort, se poate efectua fizio și kinetoterapie în vederea recuperării complete. Este descris un sindrom dureros post-meniscectomie, care se tratează conservator.
În principiu, după meniscectomie nu exista restricții de efort sau mobilitate, dar pacientul trebuie să știe că o porțiune din menisc a fost îndepărtat, ceea ce înseamnă că șocurile articulare vor fi proporțional mai puțin absorbite, iar suprafața de contact dintre tibie și femur s-a micșorat, ceea ce înseamnă creșterea sarcinii pe unitatea de suprafață. Cu alte cuvinte, fără interdicții formale, se recomandă prudență în utilizarea articulației
• după sutura meniscală
În funcție de configurația rupturii și a reparației care a fost necesară, chirurgul și kinetoterapeutul vor recomanda un protocol specific. Cel mai frecvent, nu se permite sprijinul și flexia genunchiului peste 90 de grade pentru 30 zile. Este de asemenea posibil ca medicul să recomande infiltrații cu soluții tip PRP (plasmă bogată în trombocite), care să potențeze regenerarea țesutului și vindecarea rupturii.

Control

După meniscectomie este bine să se efectueze anual un control radiologic, pentru a putea depista precoce modificări artrozice.
După sutura meniscală, vor fi programate mai multe controale care să urmarească evoluția vindecării sau eventual necesitatea unei reoperații.
Controlul medical va fi efectuat postoperator în urgență în condițiile :
■ recidivei dureroase sau persistenței durerii postoperator
■ tumefacției locale, febrei, scurgerilor sau altor semne sugestive pentru o infecție
■ tumefacției dureroase a gambei, care poate însemna apariția trombozei venoase profunde.


Dr. Robert GHERGHEL, medic specialist ortoped, Centrul Medical Micromedica

Informații suplimentare despre serviciile oferite de Cabinetul de Ortopedie al Centrului Medical Micromedica regăsiți aici pentru Piatra Neamț și aici pentru Bacău.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *