Tusea – cel mai frecvent simptom în afecțiunile respiratorii

Ce este tusea?

Tusea reprezinta un act reflex, declanșat de o iritație a căilor respiratorii și constă într-un expir forțat (cu o viteză de 50 m/s), după un inspir adânc, cu scopul de a elibera căile aeriene de mucus sau corpi străini.

Ce declanșează tusea?

La declanșarea tusei participă mai mulți stimuli din diverse afecțiuni.

Care sunt caracterele tusei?

Tusea seacă (neproductivă) – apare prin acționarea receptorilor tusigeni de către stimulii inflamatori, mecanici, chimici etc. Se întâlnește în faringite, laringite și inițial în bronșita acută, neoplasm bronhopulmonar, tuberculoză dar și în pleurezii. Cea mai frecventă cauză pentru tusea seacă rămâne astmul bronșic.
Tusea productivă, cu eliminare de spută, survine în special dimineața, la schimbarea poziției bolnavului (bronșite cronice, bronșiectazii) când se realizează așa zisă ”toaletă bronșică”.

Ce este sputa?

Sputa este un produs patologic care rezultă din secreția crescută patologic a glandelor mucoasei bronșice și/sau al unui exsudat de la nivelul acestora sau al țesutului pulmonar.
În mod normal aceasta se formează permanent (aprox. 100 ml/24h) și este imperceptibil evacuată prin acțiunea epiteliului ciliat până la nivelul hipofaringelui și inghițită inconștient.

Caracterul sputei poate contribui substanțial la stabilirea diagnosticului. Aceasta poate fi seroasă, mucoasă, mucopurulentă, purulentă sau hemoptoică (spută care conține urme vizibile de sânge).
Cantitatea de spută variază foarte mult, astfel, în astmul bronsic și în bronșită, cantitatea de spută poate fi minimă, iar în bronșiectazii (boala determinată de creșterea permanentă și ireversibilă a calibrului mai multor bronhii) sau abcesul pulmonar (în faza de drenare) poate atinge câteva sute de mililitri/24h.

Culoarea sputei variază în funcție de afecțiune:
○ gălbuie, în procesele purulente
○ galben aprins, în infiltratele pulmonare cu eozinofile datorită excesului de eozinofile
○ brună-ruginie, în pneumonie franc lobară
○ brun-negricioasă, în infecțiile cu Klebsiella pneumoniae
○ neagră, în pneumoconioze datorită particulelor de cărbune
○ ruginie-roșietică, în tratamentul cu Rifampicina
○ roșietică ”în peltea de coacăze”, în unele neoplasme bronșice
○ roșu închis, cu cheaguri de sânge, în tuberculoză, bronșiectazii, unele neoplasme
○ seroasă, spumoasă, rozie – în edemul pulmonar.

De câte feluri este tusea?

Tusea acută

  • cea mai comună cauză de prezentare la medicul de familie
  • însoțește de obicei o infecție virală a căilor aeriene superioare
  • o tuse postvirală poate să persiste o perioadă considerabilă de timp, peste 3 săptămâni
  • între 16 și 64 de ani, numărul femeilor care se adresează medicului de familie legat de o infecție de tract respirator superior este dublu față de cel al bărbaților.
  • incidența infecțiilor de tract respirator superior este mai mare la copii față de adulți
  • simptome asociate cu tuse acută care fac necesară radiografia pulmonară:
    hemoptizia;
    ○ dispneea;
    ○ febra;
    ○ durerea toracică;
    ○ scăderea în greutate
  • cauze de tuse acută care se asociază cu radiografie toracică normală:
    ○ infecții acute (bronșita acută);
    ○ inhalarea de corpi străini;
    ○ inhalarea de fum toxic;
    ○ infecții virale ale tractului respirator

Tusea cronică

Cauze frecvente:

  • medicație antihipertensivă – administrare de IECA (Captopril, Enalapril, Perindopril, Lisinopril)
  • administrare de ß-blocante
  • afecțiuni ale căilor respiratorii superioare-sindromul tusigen al căilor respiratorii superioare
  • refluxul gastroesofagian
  • tusea postinfecțioasă
  • bronșita cronică
  • cancer pulmonar
  • pneumonie

Cauze mai putin frecvente:

  • bronșita nonastmatifosma eozinofilică
  • bronșiectazii
  • iritanți inhalatori ocupaționali și de mediu: fumul de țigară, poluarea, metalele grele, aerosoli biologici
  • compresiuni traheo-bronșice
  • anevrisme ale aortei
  • tuberculoza pulmonară
  • fibroza chistică
  • BPOC (bronhopneupatie obstructivă cronică)
  • insuficiență ventriculară stângă
  • paralizia recurentului stâng determinată de adenopatii
  • diskinezia traheo-bronșică hipotonă
  • neoplasm laringian
  • sarcoidoză

Astmul bronsic este a doua cea mai frecventă cauză de tuse cronică. De obicei tusea se asociază cu dispnee și wheezing, dar o parte din pacienți prezintă doar tuse. Diagnosticul de astm bronșic se pune pe baza simptomatologiei și spirometriei, care măsoara parametrii respiratori.

Refluxul gastro-esofagian produce senzație de arsură la nivelul stomacului, greață și tuse prin iritare chimică și mecanică a căilor respiratorii superioare, prin microaspirarea secrețiilor în căile respiratorii inferioare și prin stimularea reflexului de tuse esofago-bronșic. Se recomandă dieta fără alimente care declanșează arsurile: condimente, alcool, alimente acre, iuți și prăjite, mese mai mici și mai frecvente, evitarea poziției culcat aproximativ trei ore după masă. Ca și tratament, se indică inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, Pantoprazol etc.) care au rolul de a reduce aciditatea gastrică și inflamația.

Tuberculoza pulmonară este de asemenea o afecțiune demnă de luat în calcul la noi în țară, la pacienții care prezintă tuse cronică. Investigațiile constau în testul cutanat la tuberculină, radiografie pulmonară, examen de spută și cultura pentru bacilul Koch.

Bronșiectaziile sunt dilatări anormale, permanente ale bronhiilor, care îngreunează eliminarea secrețiilor bronșice permițând astfel dezvoltarea infecției. Se caracterizează prin tuse cronică productivă mucopurulentă, oboseală și respirație grea (dispnee). De asemenea la marii fumători și nu numai, bronșita cronică și cancerul pulmonar se pot manifesta cu tuse cronică.

Rinita și rinosinuzita de diferite etiologii, caracterizate prin nas înfundat, rinoree și secreții postnazale, care pot să provină atât din nas cât și din sinusurile paranazale, se asociază frecvent cu tuse.

! De reținut este faptul că orice tuse care persistă, atât la adult cât și la copii, este o tuse cronică și poate ascunde una dintre afecțiunile descrise mai sus. 

Ce investigații trebuiesc efectuate?

Radiografia toracică ar trebui efectuată la toți pacienții cu tuse cronică și la cei cu tuse acută ce prezintă simptomatologie atipică.
Fibrobronhoscopia trebuie efectuată la toți pacienții la care se suspectează inhalarea unor corpi străini și poate fi utilă la pacienții la care s-au epuizat celelate investigații.
Computer tomografia de înaltă rezoluție (HRCT) este o altă alternativă în cazul epuizării tuturor investigațiilor, mai ales în cazul tusei persistente atipice.

Cum tratăm tusea?

Tratamentul antitusiv nespecific

În astmul bronsic se realizează prin administrarea de beta 2 – agoniști și corticosteroizi.
În rinita cronică alergică sau nonalergică se indică administrarea de beclometazona intranazal și antihistaminice.
Tusea din refluxul gastro-esofagian necesită tratament dietetic bogat în proteine și scăzut în lipide precum și tratament cu prokinetice în asociere cu inhibitori ai pompei de protoni (omeprazol, pantoprazol etc). Pacientul trebuie să evite somnul după masă cel puțin 2-3 ore, iar în timpul decubitului dorsal capul trebuie să fie ridicat (pe pernă). Dispariția tusei are loc în medie peste 5 luni.
În bronșita cronică, principala măsură va fi eliminarea iritanților (fumatul de exemplu), de obicei cu un efect terapeutic bun.

Tratamentul antitusiv specific

Este indicat în cazurile când tusea este dăunatoare (provoacă oboseală, impiedică somnul, postoperator sau în hemoptizie). Se folosesc antitusivele opiacee (codeina, codetilina, folcodina) prezentate sub formă de siropuri și de comprimate, care acționează prin inhibarea centrilor nervoși cerebrali. Au efect sedativ și pot provoca somnolență.

Care sunt complicațiile tusei?

Sursă imagine: Designed by luis_molinero / Freepik
Bibliografie
1. Maurice AH, McGarvey L, Pavord I. Recomandations for the management of cough în adults. BTS Guideline, 2006 I:1-24
2. Melvin R. Pratter, Christopher E. Brightling, Louis Philippe Boulet and Richard S. Irwin. An Empiric Integrative Approach to the Management of Cough Chest 2006;129;222S-231S
3. Mihălțan F. Algoritm de diagnostic în pneumologie, ed Curtea Veche 2007
4. Peter V. Dicpinigaitis. Chronic Cough Due to Asthma. Chest 2006;129;75S79S
5. Victor Botnaru. Bolile aparatului respirator, ed. Chisinau 2001
6. www.romedic.ro


 

Dr. Constantin SASU, medic specialist pneumolog, Centrul Medical Micromedica Bacău

logo
Informații suplimentare despre serviciile oferite de Cabinetul de Pneumologie al Centrului Medical Micromedica regăsiți aici pentru Piatra Neamț și aici pentru Bacău.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *